Un cuptor tradițional cu foc de lemne nu funcționează ca un cuptor electric: nu are termostat, iar temperatura scade treptat pe măsură ce arde combustibilul. Priceperea de a găti în acest tip de cuptor înseamnă, de fapt, priceperea de a citi focul și de a folosi etapele lui.
Etapa 1: focul puternic, pentru pizza și pâine
Imediat după ce flacăra a încălzit bine bolta și vatra (deseori 400-450°C, vizibil prin culoarea deschisă a cărămizii afumate), cuptorul este ideal pentru pizza, care se coace în 60-90 de secunde, și pentru pâine, care are nevoie de un șoc termic inițial puternic pentru o coajă crocantă.
Etapa 2: căldura medie, pentru carne și legume
După ce flacăra directă s-a domolit și jarul rămas menține temperatura în jur de 200-250°C, este momentul potrivit pentru fripturi, pui întreg sau tăvi de legume, care au nevoie de timp mai lung și de căldură mai blândă pentru a se pătrunde uniform fără să se ardă la exterior.
Etapa 3: căldura reziduală, pentru gătit lent
Pe măsură ce jarul se stinge, cuptorul coboară spre 120-150°C, o temperatură excelentă pentru tocănițe în vase de lut, fasole la cuptor sau produse de patiserie care au nevoie de o coacere lentă și uniformă, fără riscul de a se arde.
Uneltele esențiale
Un lopățel de lemn cu coadă lungă pentru introdus și scos preparatele, un vătrai pentru mutat jarul și o perie umedă pentru curățat vatra înainte de coacerea pâinii sunt uneltele de bază fără de care gătitul la cuptor devine mult mai dificil.
Citirea temperaturii fără termometru
Meșterii tradiționali estimează temperatura observând culoarea bolții afumate, timpul în care o mână de făină aruncată pe vatră se rumenește, sau pur și simplu numărând secundele în care pot ține palma aproape de gura cuptorului.
Stăpânirea acestor etape transformă cuptorul tradițional într-un instrument extrem de versatil, capabil să găzduiască, într-o singură ședință de foc, de la pizza rapidă până la o tocăniță gătită ore în șir.
Nu ai niciun produs în coș.